Când lupii tac, se aud javrele

Citeşte mai departe...Neştiinţa, frica, automulţumirea şi comoditatea sunt elementele care distrug încet, dar sigur sectorul energetic. Fie că vorbim de gaze naturale, cărbune, energie termică etc., toate aceste  sectoare sunt parţial funcţionale, dominate de instabilitate şi haos, sectoare unde se practică intervenţionismul politic (sau de alte feluri) „în numele consumatorului”, dar care-l afectează chiar pe consumator.

Această situaţie este cauzată de comportamentul conducătorilor din instituţii, care şi-au asumat rolul de atotştiutori, de gardieni, de... în raport cu subalternii, şi de „lingăi” în raport cu mediul politic sau grupurile de interese. Acest comportament se datorează în primul rând calităţii oamenilor „cocoţaţi” pe aceste posturi, în al doilea rând - de modul în care s-a format şi dezvoltat piaţa (serviciilor şi a produselor), bazată pe principii „100% româneşti”:

  • · liberalizăm piaţa, dar NOI o controlăm;
  • · facem transparent totul, dar doar NOI vom cunoaşte;
  • · comentezi, te ASFIXIEM cu controale şi te îngropăm în amenzi,

şi nu în  ultimul rând a faptului că, în sectorul de energie, lipseşte cu desăvârşire

Societatea Civilă..

O societate democratică nu poate să funcţioneze fără societatea civilă, care are rolul de a acţiona ca mecanism inovator şi regulator. Societatea civilă este singura care poate cu adevărat şi imparţial să monitorizeze activitatea instituţiilor statului, să menţină o presiune constantă asupra factorilor de decizie, pentru a găsi soluţiile potrivite, dar şi de a se alătura instituţiilor supunând dezbaterii soluţii reale asupra problemelor existente.

Societatea Civilă poate ameliora continuu calitatea vieţii pe termen scurt şi lung prin influenţarea deciziilor politice, economice sau de interes public.

În anul 2004 din calitatea de Preşedinte al Societăţii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu, secţiune a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, m-am deplasat la Comisia de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, pentru a susţine un punct de vedere al inginerilor din sectorul gazelor naturale, la o dezbatere legislativă. Preşedintele acestei Comisii, dl Dan Ioan Popescu auzind că la dezbatere doreşte să participe şi o asociaţie s-a exprimat sec: “Ce opinii să susţineţi din partea societăţii civile? Societatea Civilă nu există.”

La 12 ani de la acel moment de sinceritate, al unuia din “greii” sectorului energetic, lucrurile stau exact la fel: Societatea Civilă nu există în sectorul de energie, nici sub aspectul construcţiei şi nici al opoziţiei, fapt ce nu poate determina ca politicienii şi “prelungirile” lor să se schimbe.

Experienţa Primăverii 2016, în care persoane, instituţii şi firme au complotat şi reuşit să-mi reducă canalele pentru exprimarea punctelor de vedere, sponsorizând, plătind sau chiar ameninţând mă determină ca să fiu mai categoric în demersul meu.

Am decis astfel, să ajut la consolidarea Societăţii Civile, înfiinţând Asociaţia Energia Inteligentă, (www.inteligentenergy.ro ) care să permită trecerea de la modul critic, dezastruos (sub aspectul comportării de astăzi) al oamenilor – “bârfa pe la colţuri”, “plânsul în pumn” etc. - la o critică constructivă, prin: gestionarea unor campanii de informare în masă, lansarea unor proiecte de ţară, crearea unei platforme de expunere a ideilor, principiilor şi dorinţelor juste şi realizarea unei opoziţii autentice la practicile din prezent, cu scopul de a găsi soluţiile optime pentru progres şi ameliorarea reală şi continuă a calităţii vieţii pe termen scurt şi lung.

Asociaţia Energia Inteligentă îşi propune să apere consumatorii de energie, dar şi pe ceilalţi participanţi la piaţă prin acţiuni sustenabile şi realiste şi să combată măsurile populiste.

Constituirea Societăţii Civile în sectorul energetic se poate face doar prin transferul de cunoştinţe la o masă critică de oameni, care să acţioneze permanent, concret şi în cunoştinţă de cauză, pentru interesul lor prezent, dar mai ales viitor.

Apreciez că în Romania vor fi la fel de vinovaţi de situaţia sistemului energetic şi cei care asistă pasiv la evoluţia lucrurilor, din considerente de frică, automulţumire, comoditate etc.

 

Deschiderea unui cont într-un alt stat al Uniunii Europene

Citeşte mai departe...Știați că dacă sunteți rezident legal într-o țară a UE, aveți dreptul să vă deschideți un „cont de plăți cu servicii de bază"?

Nicio bancă nu vă poate respinge cererea doar pe motiv că nu locuiți în țara în care banca își are sediul.  Acest drept nu se aplică altor tipuri de cont bancar, cum ar fi conturile de economii.

Situațiile în care băncile vă pot respinge cererea de deschidere a unui cont de plăți cu servicii de bază

Banca poate refuza să vă deschidă un cont dacă nu respectați normele UE privind spălarea de bani și finanțarea terorismului.

În unele țări din UE, vi se poate respinge cererea de deschidere a unui cont bancar cu servicii de bază dacă aveți deja un cont similar la o altă bancă din aceeași țară.

Dacă solicitați deschiderea unui cont de plăți cu servicii de bază în altă țară decât cea în care locuiți, vi se poate cere să demonstrați că aveți un interes real pentru a face acest lucru - de exemplu, locuiți într-o țară, dar lucrați în alta.

Caracteristicile unui cont cu servicii de bază

Cu ajutorul unui cont de plăți cu servicii de bază puteți efectua tranzacții standard de zi cu zi, cum ar fi:

  • depuneri
  • retrageri de numerar
  • primirea și efectuarea de plăți (de exemplu, debitări directe sau cumpărături cu cardul).

Odată cu deschiderea contului trebuie să primiți și un card de plăți cu care veți putea să retrageți numerar și să faceți cumpărături, on-line și în magazine.

În funcție de disponibilitate, banca ar trebui să vă ofere, de asemenea, acces la servicii bancare on-line asociate contului dvs. Ea nu este obligată însă să vă acorde o descoperire de cont sau o facilitate de credit.

În unele țări, băncile percep un comision anual, inclusiv pentru conturile de plăți cu servicii de bază. Comisionul ar trebui să se încadreze în limite rezonabile.

Schimbarea conturilor bancare

Puteți să vă transferați contul bancar la altă bancă din aceeași țară a UE. Noua bancă ar trebui să vă ajute. Dacă doriți să vă transferați contul la o altă bancă din aceeași țară, contactați viitoarea bancă și solicitați schimbarea și transferarea plăților recurente către noul cont.

Noua bancă se va asigura că fosta bancă transferă datele și anulează ordinele de plată programate. Noua bancă trebuie, de asemenea:

  • să informeze părțile terțe (de exemplu, angajatorul dvs., organismul de asigurări sociale la care sunteți afiliat, serviciile de utilități) în legătură cu schimbarea contului dvs.
  • să vă creeze noile ordine de plată programate
  • să accepte debitele directe relevante pentru noul cont.

Este posibil ca fosta bancă să perceapă un comision pentru închiderea contului.

Dacă acționează greșit sau cu întârziere (de exemplu, nu anulează la timp o plată), banca va trebui să vă ramburseze costurile pe care le suportați în consecință. În caz de probleme, puteți apela la un mecanism extrajudiciar de soluționare a litigiilor.

Teoretic nu există nicio cerinţă specifică, iar deschiderea unui cont este destul de simplă. Totuşi, nu este posibil să deschizi un cont în niciun Stat Membru fără să prezinţi un act de identitate valabil şi ţi se vor solicita următoarele documente:

– un act de identitate, carte de identitate sau paşaport

– o dovadă a adresei

– în unele cazuri, ţi se pot solicita detalii bancare de la banca din ţara de origine pentru a se putea asigura că potenţialul client nu este înregistrat ca rău platnic.

Argumente PRO

Ai putea beneficia de pe urma deschiderii unui cont în străinatate din unul din următoarele motive:
– beneficiezi de o dobândă mai mare pentru contul curent, dacă aceasta nu îţi este oferită în ţara ta
– obţii o dobândă mai bună pentru un împrumut

– îţi diversifici investiţiile şi astfel vei obţine un profit mai mare

– faci plasamente de capital sau plăţi (în special dacă moneda folosită diferă de cea din ţara ta)


Argumente contra

Trebuie să fii conştient de obstacolele posibile pentru a putea evita surprizele neplăcute:
– Bariera lingvistică nu numai că poate încetini relaţia ta cu banca, dar te va face să nu înţelegi contractul pe care îl vei semna.

– Distanţa fizică între tine şi bancă nu este un element care să ajute, cu toate că evoluţia internetului îmbunătăţeşte această situaţie. Contractul este reglementat de legea statului în care a fost emis; este de preferat să afli mai multe despre legislaţia naţională şi autorităţile de reglementare.

Trebuie luat în considerare faptul că unele state nu fac parte din zona Euro. Din acest motiv trebuie să dispuneti de fonduri care să acopere comisioanele de schimb şi riscul de schimb valutar.

Depozitul dumneavoastră este acoperit de o schemă contractuală recunoscută în mod oficial ca schemă de garantare a depozitelor. În caz de insolvență a instituției dumneavoastră de credit, conform Directivei Europene 2014/49/UE  depozitele vă vor fi rambursate până la un cuantum de 100 000 EURO. 

Centrul Europe Direct Ploiesti 

 

Top 10 beneficii ale incalzirii electrice in pardoseala

Citeşte mai departe...Fiind utilizata inca din timpuri stravechi (romanii fiind cei care au inventat acest sistem uimitor de incalzire a locuintelor), incalzirea electrica in pardoseala este, in prezent, una dintre metodele eficiente investitie/consum de a mentine confortul in locuinta ta, pe timpul iernii, cu costuri de functionare extrem de accesibile, deja folosit in Vestul Europei de 50 de ani.

Sistemele de incalzire electrica in pardoseala prezinta beneficii, insa cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele 10:

  1. Investitie initiala redusa- spre deosebire de un sistem conventional cu centrala pe gaz cu radiatoare, un sistem de incalzire electric in pardoseala AMASS presupune o invetitie initiala mai mica.
  2. Confort termic maxim pentru corpul omenesc - pentru ca o persoana sa simta un confort termic perfect, este nevoie de o miscare verticala a aerului (ce porneste de la o temperatura de 24 de grade Celsius la 0 m si ajunge la o temperatura de 20 grade Celsius la o inaltime de 2,70 m), ce poate fi atinsa prin incalzirea electrica in pardoseala AMASS in timp ce pentru un sistem d eincalzire cu radiatoare diferenta de temperaturi pe o incapere este dubla (de la 16 C la nivelul pardoselii la 24 C la nivelul tavanului)
  3. Economic in functionare- sistemele de incalzire electrica in pardoseala sunt mai eficiente din punct de vedere energetic, de aceea sunt mai economic de exploatat decat gazul, desi sunt electrice. Acestea functioneaza pe baza aceluiasi principiu ca si radiatoarele din fonta: inertia termica. Astfel, acestea stocheaza caldura in pardoseala, pe care o elibereaza treptat dupa ce sistemul nu mai este alimentat cu energie electrica, ducand astfel la un consum mai mic si la o eficienta crescuta, in concluzie. Practic un sistem de incalzire in pardoseala  AMASS foloseste curent apropae doar 3 ore pe zi, in timp ce o centrala are un timp de functionare de 8 ore/zi.
  4. Un factor unic este ca folosind sistemele AMASS aveti nevoie de o putere instalata cu 30% mai mica decat orice alt tip de sistem de incalzire. Astfel se reduce si consumul si investitia in costurile viitoare in instalatii care sa asigure independenta energetica (panouri fotovoltaice sau eoliane)
  5. Foarte important este ca sistemele AMASS, nu au costuri de intretinere (mentenanta), acestea sunt anulate complet prin eliminarea folosirii agentului termic ca factor de incalzire.
  6. Siguranta in exploatare- sistemele de incalzire electrica in pardoseala AMASS sunt mai sigure, intrucat acestea nu incorporeaza combustia in functionarea lor, ne-existand astfel nici un pericol de explozie, ca la sistemele pe gaz, inundatie sau incediu.
  7. Sanatate pentru familie- Intrucat acestea nu functioneaza pe baza convectiei aerului, sistemele de incalzire electrica in pardoseala AMASS nu creeaza curenti si nu ridica praful si bacteriile in aer. In plus, aceste sisteme nu creeaza acea senzatie de aer uscat, prezenta in locuintele cu sisteme conventionale pe baza de radiatoare.
  8. Usurinta si confort in exploatare- sistemele de incalzire electrica in pardoseala AMASS sunt dotate cu termostate inteligente ce permit setarea acestora la intervale orare si temperaturi diferite. In plus sunt singurele termostate  dotate de producator cu functii suplimentare de  reducere consum. Aceasta automatizare este a 2lea factor care contribuie la costurile reduse de consum.
  9. Diverse posibilitati de montaj- Aceste sisteme pot fi instalate in sapa, in adezivul gresiei sau direct sub parchet, oferindu-ti posibilitatea de a-ti alege tipul de podea pe care il doresti si designul interior preferat, fara a face compromisuri.
  10. Durata de viata foarte mare- sistemele de incalzire electrica in pardoseala AMASS, fiind produse in Danemarca  au  o durata de viata de 80 de ani, fiind singurele cabluri incalzitoare cu compunere de teflon, kevlar si fibra de sticla care astfel garanteaza durabilitatea sistemului in timp.

Asftel, sistemul de incalzire electrica in pardoseala de la AMASS reprezinta alegerea ideala pentru orice locuinta, datorita flexibilitatii si consturilor reduse de montare si functionare, precum si celorlalte beneficii pe care le presupune. 

Conpet este preocupată de siguranță și apărare

Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image images/2012/economic/Liviu%20Ilasi%2017.jpg
There was a problem loading image images/2012/economic/Liviu%20Ilasi%2017.jpg

Citeşte mai departe...Un nou exercițiu tehnico - tactic demonstrativ va avea loc la CONPET S.A., de aceasta data pe traseul conductelor de transport țiței 12” și 14” Cartojani – Ploiești, în zona supratraversării râului Prahova.

Intervenția, programată pentru data de 23.09.2016, are ca scop pregătirea fortelor specializate pentru combaterea unei grupări infracționale care urmărește detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat. În cadrul exercițiului, vor fi folosite muniție de manevră și dispozitive explozive pentru anihilarea grupului infracțional. Obiectivul CONPET se află în zona comunei Brazi, sat Stejaru, județul Prahova. Conductele de transport țiței intern 12”, 14” Cartojani - Ploiești asigură livrarea unor însemnate cantități de țiței, colectat din bazinul Olteniei, către rafinăria PETROBRAZI. Jandarmi, luptători antitero, pirotehniști, polițiști și pompieri - în total 50 de persoane - vor fi angrenați în exercițiu, din partea instituțiilor județene care compun Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), respectiv Inspectoratul de Jandarmi Județean Prahova, Gruparea de Jandarmi Mobilă ,,Matei Basarab” Ploiești, Serviciul Român de Informații - Direcția Județeană de Citeşte mai departe...Informații Prahova, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova, Inspectoratul de Poliție Județean Prahova. Intervenția specializată face parte din programul „Securitatea Energetică a României”, pe componenta „Securizarea Sistemului Național de Transport al Țițeiului prin Conducte”. Tema aplicației din data de 23.09.2016 este „Intervenția specializată a forțelor din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire și Combatere a Terorismului pentru rezolvarea unui incident complex la un obiectiv din cadrul Sistemului Național de Transport al Țițeiului prin Conducte, aflat în competenţa Jandarmeriei Române pe linie de pază şi protecţie.” CONPET S.A. deţine infrastructură critică naţională, în baza Hotărârii de Guvern nr.1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naţionale. În acelaşi timp, Sistemul Naţional de Transport al Țițeiului administrat de CONPET S.A. este de importanţă strategică, conform Legii Petrolului nr. 238/2004. Societatea este definită, prin lege, ca fiind de importanță națională și strategică.

Citeşte mai departe...„Acesta este ultimul exercițiu de intervenție antiteroristă din seria celor cinci programate pentru anul 2016. Având ca scop promovarea culturii de securitate la nivelul societății civile, intervențiile au fost concepute ca o colaborare între societatea CONPET S.A. și instituțiile care compun Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului. Obiectivul aplicațiilor a fost combaterea terorisomului și eliminarea amenințărilor la infrastructura națională de Transport Țiței prin Conducte” - a precizat Liviu ILAȘI, director general CONPET S.A. La acțiune au fost invitați să participe oficiali de rang înalt şi reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi companii naţionale - Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Serviciul Român de Informaţii, Agenția Naţională pentru Resurse Minerale. Pe toată perioada desfășurării exercițiului, între orele 11:00 - 13:00, circulația rutieră va fi restricționată pe Drumul Comunal 103, în sectorul cuprins între localitatea Stejaru și DN 1A.

Ati intrebat, av. Mihaela Radulescu va raspunde: despre venituri si datorii pentru care s-a implinit termenul de prescriptie

Citeşte mai departe...In demersul prezent ne propunem sa analizam situatia juridica a d-nului DIACONU PAUL, cititor al ziarului Incomodph.ro si anume,  daca datoriile unui profesionist pentru care s-a implinit termenul de prescriptie pot fi considerate ca reprezentand venituri, cu consecinta platii obligatiilor bugetare aferente ( dupa cum reiese din spusele domniei sale).

Codul fiscal stabileste in art. 13 persoanele care sunt obligate la plata impozitului pe profit, iar in art. 19 sunt stabilite regulile generale de calcul al impozitului pe profit.

Astfel, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile deductibile.

Intrucat aria de cuprindere a veniturilor unui profesionist este foarte variata, legiuitorul a inteles sa reglementeze in cuprinsul art. 20 din Codul Fiscal, veniturile neimpozabile, asa incat veniturile care nu sunt incluse la acest capitol sunt venituri impozabile.

Sumele de bani care provin din creante prescrise nu sunt enumerate la categoria veniturilor neimpozabile, ceea ce ar putea conduce la concluzia ca datoriile civile dintre profesionisti (comerciale) pentru care s-ar fi implinit termenul de prescriptie constituie, pentru un comerciant, venituri ce ar fi supuse impozitarii.

O problema care trebuie elucidata este aceea de a se raspunde cand o datorie este prescrisa, pentru a fi inclusa la categoria venituri impozabile.

Prescriptia extinctiva, adica stingerea dreptului material la actiune, este reglementata in codul civil, cartea a-VI-a.

Termenul general de prescriptie este de 3 ani, daca prin lege nu se prevede altfel, potrivit art. 2.517 cod civil.

Incepand cu intrarea in vigoare a noului cod civil, potrivit art. 2.507 teza a doua, cel in folosul caruia curge prescriptia poate renunta la prescriptia implinita, precum si la beneficiul termenului scurs pentru prescriptia inceputa si neimplinita.

De asemenea, trebuie subliniat ca in abordarea institutiei prescriptiei extinctive, art. 2.512 cod civil instituie principiul disponibilitatii debitorului (cel in folosul caruia curge termenul de prescriptie), al dreptului acestuia de a nu invoca prescriptia.

Din analiza continutului normelor legale care reglementeaza prescriptia, reiese ca acestea au caracter supletiv, si nu imperativ.

Potrivit art. 2.512 alin. (1) cod civil „prescriptia poate fi opusa numai de cel in folosul caruia curge”, iar potrivit alin. (2) si (3) din acelasi text, organul de jurisdictie competent nu poate aplica prescriptia din oficiu, chiar daca aceasta ar fi in interesul statului sau al unitatilor sale administrativ-teritoriale.

In raport de reglementarea legala enuntata, trebuie sa se faca distinctie intre datoriile pentru care s-a implinit termenul de prescriptie si o datorie pe care debitorul o considera prescrisa si astfel dobandeste caracter de venit supus impozitarii.

Datoria pentru care s-a implinit termenul de prescriptie este acea datorie pentru care s-a implinit termenul de 3 ani in raport de data cand obligatia a devenit exigibila si debitorul trebuia sa o execute.

Datoria prescrisa este acea datorie pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, iar debitorul a inteles sa opuna creditorului prescriptia.

Sub aspect fiscal, aceasta distinctie este importanta, intrucat in cazul debitorului (comerciant) profesionist, se pune problema datei la care datoriile pentru care s-a implinit termenul de prescriptie devin venituri pentru societate si, ca urmare, pentru acestea trebuie sa se plateasca obligatiile corespunzatoare, respectiv impozitul pe microintreprindere sau impozitul pe profit, dupa caz.

Data la care datoriile pentru care s-a implinit termenul de prescriptie devin sume prescrise, respectiv venituri, este la dispozitia debitorului, in raport de consideratiile de ordin legislativ enuntate mai sus, respectiv art 2.507 si art 2.512 cod civil.

Aceste dispozitii legale sunt si in corelatie cu prevederile Ordinului nr. 1802/2014 si Ordinului nr. 3055/2009, act normativ infralegislativ in vigoare pana la 01.01.2015.

Potrivit Ordinului nr. 1802/2014, care cuprinde reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale, sectiunea privind prezentarea bilantului (punctul 132), litera G, punctul 4, in bilant se trec datoriile comerciale - furnizori.

Punctul 434 din Ordinul nr. 1802/2014 trateaza contabilitatea veniturilor, care se tine pe felul de venituri, respectiv venituri din exploatare si venituri financiare.

Veniturile din exploatare cuprind, intre altele, si datoriile prescrise.

Pentru ca o creanta sa fie prescrisa si, ca urmare, sa fie inregistrata la capitolul venituri din exploatare, este necesar ca societatea (agentul economic) sa ia decizia de a nu plati datoria pentru care s-a implinit termenul de prescriptie.

In acest sens se reconsidera elementele de bilant, adica datoria nu mai este inclusa la datorii comerciale, ci la venituri din exploatare.

Dupa ce debitorul obligatiei hotaraste sa nu achite o datorie pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, suma aferenta se inregistreaza in bilant la capitolul de venituri din exploatare si dobandeste caracterul de datorie prescrisa, asa incat genereaza plata obligatiilor fiscale.

O datorie catre un furnizor nu poate fi inregistrata, in acelasi timp, si la capitolul datorii catre furnizori, si la capitolul venituri din exploatare.

Din analiza legislatiei civile, ca drept comun in materie, a legislatiei contabile si a celei fiscale, se constata ca nu exista un termen obligatoriu de trecere la capitolul venituri a sumelor datorate pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, astfel ca sunt aplicabile prevederile din codul civil.

Decizia privind caracterul datoriei, respectiv daca este datorie prescrisa cu consecinta inregistrarii contabile la capitolul venituri din exploatare, apartine debitorului, intrucat potrivit art. 2.512 alin (2) si (3) cod civil, prescriptia nu se poate aplica din oficiu, chiar daca ar fi in interesul statului sau al unitatilor sale administrativ-teritoriale.

Norma legala are caracter imperativ, motiv pentru care organul fiscal nu se poate substitui debitorului, care poate sa aleaga sa plateasca o datorie prescrisa, in functie de interesele prezente sau viitoare ale afacerii, cum ar fi, spre exemplu, mentinerea unor relatii comerciale cu furnizorul respectiv sau existenta unei intelegeri de plata la o data ulterioara, ceea ce este desemnat, in sfera afacerilor, ca gentlemen’s agreement.

Mai trebuie precizat ca, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar, adica dupa incheierea anului calendaristic in care s-au inregistrat veniturile si cheltuielile, asa incat nici nu se poate pretinde contribuabilului debitor sa inregistreze suma pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, mai inainte de incheierea exercitiului financiar si de efectuarea inventarierii datoriilor.

In cazul datoriilor pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, nu este obligatoriu sa fie scoase din evidenta la data implinirii termenului, pentru ca nu exista o norma legala imperativa in acest sens.

Potrivit art. 2.537 alin. (1) cod civil, prescriptia se intrerupe prin recunoasterea in orice mod a dreptului facuta de cel in folosul caruia curge. Consideram ca inventarierea unor datorii comerciale de catre debitor, preluata in bilant ca datorie furnizori, echivaleaza cu un act voluntar de recunoastere a dreptului, de natura a intrerupe cursul prescriptiei.

Daca nu au fost scoase din evidenta datoriile pentru care s-a implinit termenul de prescriptie, acestea nu dobandesc caracter de venituri, motiv pentru care nici organele fiscale nu pot constitui obligatii fiscale fata de sumele respective si nici nu s-ar putea sustine ca s-a incercat sustragerea pentru ca datoria era evidentiata in contabilitate, la capitolul corespunzator.

In lipsa unei reglementari exprese contrare celei din Codul civil, regulile in materie de prescriptie aplicabile sunt cele de drept comun.

Interpretarea pe care ar putea sa o dea organul fiscal, in sensul ca la implinirea termenului de prescriptie, o datorie a unui comerciant devine suma prescrisa si ca urmare venit, excede legii nationale si este de natura a incalca principiile previzibilitatii si accesibilitatii normelor legale, principii conform carora subiectul caruia i se impune o anumita conduita, adica cel caruia legea i se adreseaza, trebuie sa poata obtine toate informatiile cu privire la continutul si conditiile ei de aplicare.

Cerintele enuntate mai sus sunt desprinse din jurisprudenta CEDO, care are aplicabilitate directa si prioritara in ordinea juridica nationala.

De asemenea, potrivit jurisprudentei CEDO, norma legala trebuie sa fie enuntata cu suficienta precizie pentru ca cei interesati sa o poata utiliza ca regula de conduita, sa poata decela exigentele pe care aceasta le impune, pentru ca astfel subiectul de drept sa fie in situatia de a intelege exigentele legii si de a prevedea consecintele comportamentului pe care trebuie sa il adopte.

Din expunerea de mai sus rezulta ca o datorie pentru care s-a implinit termenul de prescriptie dobandeste caracter de venit numai atunci cand debitorul obligatiei include datoria respectiva, in elementele de bilant, la capitolul venituri din exploatare.

Numai dupa efectuarea acestei operatiuni se poate pretinde de catre organul fiscal plata obligatiilor fiscale corespunzatoare venitului respectiv, autoritatile statului nepuntandu-se substitui debitorului unei obligatii, deoarece, asa cum s-a relevat in partea introductiva, prescriptia poate fi invocata numai de catre debitor.

 In raport de reglementarea cuprinsa in art. 2.507 si urmatoarele Cod civil si avand in vedere ca sumele prescrise nu sunt incluse in mod expres la capitolul venituri, in prezent, organul fiscal nu se poate substitui debitorului unei obligatii si sa considere ca o anumita suma este prescrisa.

Chiar daca sumele prescrise nu sunt trecute in cuprinsul art. 20 Cod fiscal la venituri neimpozabile, acestea nu pot capata caracter de venituri impozabile, intrucat legea a creat in mod expres si imperativ dreptul debitorului de a renunta la prescriptie, chiar si in mod tacit.

Tacita renuntare la prescriptie rezulta neindoielnic din modul in care debitorul inregistreaza in contabilitatea sa datoriile comerciale catre furnizori.

In actuala reglementare nu se regaseste nicio norma legala cu caracter imperativ care sa-l oblige pe debitor ca, atunci cand s-a implinit termenul de prescriptie pentru o datorie, sa includa aceasta datorie in capitolul bilantier reprezentat de venituri din exploatare.

Avocat Mihaela RADULESCU

 

Planifici un eveniment? Platforma vente.ro se lanseaza astazi in Ploiesti!

Citeşte mai departe...Atentie, ploiesteni! De astazi evenimentele private se pot realiza mult mai simplu!

Doi antreprenori din Ploiesti au lansat astazi aplicatia gratuita vente.ro.  Aceasta vine in ajutorul persoanelor care au nevoie de realizarea unui eveniment special in viata lor. Fie ca este vorba despre o nunta, un botez, o aniversare sau o petrecere corporate, aplicatia va ajuta sa gasiti cea mai buna locatie si cele mai bune servicii din Ploiesti.

De exemplu, daca urmeaza sa te casatoresti tot ceea ce trebuie sa faci este sa intri pe site-ul www.vente.ro sau sa descarci aplicatia pentru mobil (iOS sau Android) si apoi sa selectezi ce anume te intereseaza: o locatie sau un serviciu pentru evenimentul tau. Daca esti interest de o locatie, in doar 2 minute afli preturile meniurilor locatiilor care iti pot sustine evenimentul, in functie de numarul invitatilor tai. Poti vedea poze sau chiar filmari video 360 din timpul evenimentelor.  Cei care sunt interesati de un serviciu (foto, video, formatii nunta etc.) primesc informatii detaliate despre fiecare prestator si au optiunea de a-l contacta sau de a fi contactat de acesta. Majoritatea partenerilor inclusi la categoria Servicii ofera discounturi substantiale clientilor veniti prin platforma vente.ro, iar administratorii sustin ca pe viitor vor putea obtine discounturi si mai mari, o data cu cresterea numarului de utilizatori al aplicatiei.

Cei care doresc mai multe informatii, pot contacta echipa vente.ro prin intermediul paginii de Facebook facebook.com/venteromania, unde sunt asteptati in rubrica de chat de catre Sophie! Chat-bot-ul Sophie va raspunde automat si in timp real tuturor intrebarilor clientilor, stiind sa intretina o discutie singura si sa recomande in functie de preferintele utilizatorilor o locatie sau un serviciu potrivit evenimentului sau.

Av. Mihaela Radulescu & Maria Radulescu – despre cea mai recenta decizie a ICCJ privind regimul muncii in zilele libere legale, raportat la Legea nr. 53/2003 Codul Muncii

Citeşte mai departe...Inalta Curte de Casatie si Justitie ( ICCJ ) a admis luni, 09.11.2015, un recurs în interesullegii referitor la aplicarea prevederilor Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii în cazul angajatorilor care se ocupă în centrele comerciale cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare.

 Prin decizia nr. 22/2015  ICCJ a stabilit că aceşti angajatori pot să-şi cheme salariaţii la muncă în zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează doar dacă acordă compensaţii, acestea constand in timp liber corespunzător sau, după caz, un spor la salariul de bază.

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, stabileşte că fapta angajatorului, de a desfăşura activităţi de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare în punctele de lucru din centrele comerciale, în zilele de sărbători legale prevăzute de art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. g) din această lege, atunci când angajatorul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 142 din acelaşi act normativ",.

 Asfel ca, salariaţii pot fi chemaţi la muncă, doar dacă specificul activităţii impune această măsură.

În mod obişnuit, salariaţii trebuie să primească liber în zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, aşa cum prevede Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

In anumite cazuri, această prevedere nu se aplică, excepţiile stabilite de lege fiind unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică, precum şi locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

"Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie. Prevederile art. 139 (prevederile referitoare la zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează - n. red.) nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii".

În aceste situaţii, salariaţilor chemaţi la muncă trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, salariaţii trebuie să primească un spor de 100% din salariul de bază.

 Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii prevede ca :

 "Salariaţilor (...) li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru".

 Conform art. 4 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, centrele comerciale sunt considerate structura de vânzare cu suprafaţă medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Suprafaţa de vânzare a unui centru comercial este rezultată din suma suprafeţelor de vânzare cu amănuntul de produse şi servicii de piaţă şi de alimentaţie publică cuprinse în acesta.

Potrivit capitolului III, art. 8 din  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă,comercianţii îşi pot ţine structurile deschise în toate zilele săptămânii. Astfel ca :

"Structurile de vânzare cu amănuntul şi cele în care se prestează servicii de piaţă pot fi deschise publicului în toate zilele săptămânii. Fiecare comerciant îşi stabileşte orarul de funcţionare cu respectarea prevederilor înscrise în legislaţia muncii şi cu condiţia respectării reglementărilor în vigoare privind liniştea şi ordinea publică, şi în conformitate cu solicitările autorităţilor administraţiei publice locale privind continuitatea unor activităţi comerciale sau de prestări de servicii, în funcţie de necesităţile consumatorilor".

În prezent, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Ziua Naţională a României (1 decembrie), prima şi a doua zi de Crăciun (25 şi 26 decembrie) şi două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

 Angajatorii care, după caz, nu acordă liber salariaţilor în zilele de sărbătoare legală sau care nu acordă compensaţii celor care lucrează în aceste zile riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.

Trebuie retinut ca deciziile ICCJ sunt necesare pentru a asigura practica unitară a instanţelor.

Recursurile în interesul legii reprezintă, aşa cum prevede Codul de procedura civila, o modalitate de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România. În acest sens, judecătorilor ICCJ li se poate cere să se pronunţe asupra problemelor de drept soluţionate în mod diferit prin hotărâri definitive.

In sesizarea catre ICCJ s-a atras atenţia că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar referitor la chemarea la muncă a salariaţilor, în zilele libere legale, de către angajatorii care se ocupă în centrele comerciale cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare.

Mai precis, în hotărârile pronunţate de instanţe în astfel de cauze, s-au găsit două opinii diferite ale judecătorilor. Dacă în prima s-a apreciat că această categorie de angajatori nu încalcă legea în cazul chemării salariaţilor la muncă în zilele libere legale, în a doua s-a considerat că aceasta este o încălcare a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, indiferent că se acordă sau nu compensaţii.

Prin sesizarea adresată Înaltei Curţi de Casatie si Justitie s-a apreciat că prima opinie este cea corectă, amintindu-se de excepţiile de la acordarea timpului liber în zilele de sărbătoare legală nelucrătoare şi s-a precizat că, în cazul de faţă, comerţul cu amănuntul şi deservirea populaţiei se încadrează la gama largă de unităţi şi locuri de muncă vizate de sintagma "specificul activităţii".

"Codul muncii nu definește cele două sintagme utilizate -- «caracterul procesului de producție» şi «specificul activității» --, lăsându-se astfel posibilitatea ca, pe măsura diversificării activităților sociale şi economice, a dezvoltării tehnologiei, norma să primească o aplicare suplă, adaptată realităților societății la un moment dat, fiind îndeobște admis că o redactare limitativă ar putea conduce la o rigiditate excesivă în aplicarea acesteia. În literatura de specialitate s-a arătat că, în mod tradiţional, prin sintagma «caracterul procesului de producţie» sunt avute în vedere unităţile sau locurile de muncă cunoscute sub denumirea generică «cu foc continuu», adică acelea care deţin instalaţii, utilaje ori maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, respectiv fabricile, uzinele, secţiile, sectoarele, atelierele sau alte compartimente de producţie similare care au în dotare astfel de mijloace. Totodată, s-a arătat că sintagma «specificul activităţii» priveşte o gamă largă de unităţi şi locuri de muncă şi anume cele din transporturi aeriene, navale, terestre, telecomunicaţii, domeniul sanitar şi de asistenţă socială, al aprovizionării populaţiei cu gaze, energie electrică, apă, căldură, alimente, comerţul cu amănuntul şi de deservire a populaţiei (magazine, mall-uri, restaurante etc)”.

S-a mai subliniat că angajatorii nu trebuie să fie amendaţi în aceste situaţii decât dacă nu respectă obligaţia legală de a acorda salariaţilor compensaţiile cuvenite.

 De precizat este ca deciziile luate în cadrul recursurilor în interesul legii trebuie motivate în maximum 30 de zile de la pronunţare, potrivit Codului de procedura civila, iar dupa alte 15 zile de la motivare, acestea trebuie publicate în Monitorul Oficial.

Avocat Mihaela RADULESCU

Simularea de la Calareti s-a incheiat, iar Societatea Conpet a aratat ca este pregatita sa apere obiectivul

Citeşte mai departe...Vineri, 17 iunie 2016, in localitatea Calareti, judetul Calarasi, a avut loc simularea unui atentat la o statie de pompare a titeiului, incepand cu orele 11.00.  Societatea Conpet SA, care detine aceasta statie a demonstrat ca este pregatita pentru evenimente cauzate de eventuale atacuri teroriste, in puncte de importanta capitala pentru economia romaneasca.

Actiunea a demarat cu vizitarea propriu-zisa a statiei de catre cei prezenti, pe un traseu prestabilit, dupa care a demarat exercitiul tactiv organziat de Jandarmeria Romana, care a folosit 3 elicoptere, dintr-unul au fost parasutati jandarmi de la 3.000 de metri, iar din celelalte doua s-a facut desant aerian, adica s-a coborat pe franghie pe rezervoarele statiei pentru a interveni rapid si eficient. S-au folosit tinte cu munitie reala.

Exercitiul a prevazut si prezenta unui negociator care sa aduca pacea cu teroristii si sa elibereze ostatecii luati de acestia, iar statia sa fie eliberata de sub presiunea atacului. Negociatorul a esuat in eforturile sale, iar trupele speciale au preluat initiativa pentru a captura terorisii si a elibera ostatecii. La fata locului s-a descoperit masina abandonata de teroristi, prevazuta cu un dispozitiv explozibil cu care acestia au patruns in incinta statiei, cu scopul de a o prelua.

Citeşte mai departe...Trupele SRI, angrenate si ele in aceasta misiune, au preluat inititiva si au verificat dispozitivul, dupa care au desfasurat actiuni specifice prin care l-au detonat.Chiar daca interventia trupelor SRI a fost rapida, simularea a prevazut si incendierea unui rezervor, astfel intrandu-si in rol si cei de la Inspectoratul Judetean de Urgenta, pentru stingerea incendiului. Problemele nu s-au terminat aici, pentru ca unul dintre lucratorii statiei, care se afla pe rezervorul incendiat, ar fi lesinat din cauza fumului inhalat, motiv pentru care pompierii au intervenit rapid si l-au salva, transportandu-l la spital.

Dupa ce au fost epuizate toate interventiile, in jurul orelor 14.00 exercitiul a luat sfarsit , dar a transmis siguranta tuturor ca situatia este sub control, in cazul nefericit in care ar exista un atac terorist.

Citeşte mai departe...Exercițiul de interventie anti-terorista de la Calareti face parte din programul „Securitatea Energetica a Romaniei”, pe componenta „Securizarea Sistemului National de Transport al Titeiului prin Conducte”. CONPET S.A. detine infrastructura critica nationala, fapt care necesita astfel de exercitii anti-teroriste, pentru a evita eventualele pagube majore.

In alocutiunea sa, la finalul simularii anti-teroriste, directorul general al Societatii Conpet SA a considerat ca a fost un exercitiu reusit, care a demonstrat faptul ca exista capacitatea de a face fata unor situatii imprevizibile de acest gen. ” Suntem convinsi ca vom face fata unor astfel de situatii, iar activitatea de astazi a aratat ca exista o colaborare perfecta si profesionala intre toate institutiile care au participat la acest exercitiu. Societatea noastra, prin aceasta actiune de astazi, a demonstrat ca este pregatita sa faca fata oricaror evenimente de risc major. Vreau sa multumesc tuturor celor care au participat la aceasta actiune, de mare anvergura, unde cu totii au avut un comportament profesionist”, a mai spus Liviu Ilasi, potrivit necenzuratph.ro.

Stația de pompare țiței Călăreți, CONPET S.A.

  

Staţia de pompare ţiţei Călăreţi, situată în judeţul Călăraşi, comuna Tămădău Mare, la aproximativ 50 km de București, este una dintre cele mai mari staţii de livrare a ţiţeiului din Europa.

Călăreţi este o staţie de pompare intermediară, complet automatizată, prin care se vehiculează ţiţei provenit din import sau extras din platforma continentală a Mării Negre. Stația este situată pe principala rută de transport ce face legătura între Constanţa şi rafinăriile, respectiv depozitele petroliere amplasate în Ploieşti şi Piteşti. Este o subunitate modernă care deține, pe lângă automatizarea tehnologică, sisteme inteligente antiefracție și de detectare a intrușilor, respectiv de protecție la incendii.

Stația Călăreți a fost pusă în funcțiune în anul 1969 și, de atunci, a trecut printr-un amplu proces de modernizare.Toate instalațiile sunt monitorizate și acționate de sistemul SCADA, iar consumul energetic este monitorizat de un sistem de TELEGESTIUNE computerizat.

Totodată, siguranța în exploatare a crescut odată cu modernizarea instalației PSI, prin construirea unui rezervor de 300 mc pentru creșterea capacității de stocare a apei și  instalarea unui sistem modern de alarmare.

Activitatea în stația Călăreți se desfășoară în flux continuu, 24h/7 și este asigurată de personal calificat și dedicat activității de pompare și condiționare a țițeiului de import și a celui extras din platforma Mării Negre.

Restituirea eşalonată a taxei auto în 5 ani contravine CEDO

Citeşte mai departe...După ce petentul a reuşit să obţină un titlu executoriu pentru a-şi recupera suma plătită cu titlu de taxă poluare, intră în vigoare OUG nr. 8/2014, prin care suma plătită cu trei ani înainte, pentru care a obţinut restituirea, i se eşalonează pe o perioadă de cinci ani.

Practic, deşi o sentinţă civilă irevocabilă trebuie executată de îndată, statul român a acordat un termen de plată debitorului instituţie de stat, în fapt intimatul urmând să-şi recupereze integral suma achitată pentru o taxă contrară dreptului Uniunii Europene, legislaţie cu caracter obligatoriu ce prevalează legislaţiei româneşti potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţia României, după 8 (opt) ani de la momentul la care a plătit-o. [s.n. – A.P.]

În ce priveşte dreptul Statului român de a amâna şi eşalona obligaţia stabilită de o sentinţă civilă  irevocabilă, instanţa reţine aplicabile, în prezentul dosar, considerentele din cauzele CEDO Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României. [s.n. – A.P.]

Pentru a nu fi încălcat art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului, măsura amânării şi eşalonării unui titlu executoriu trebuie să aibă un caracter temporar şi să existe o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). [s.n. – A.P.]

Bineînţeles că, aşa cum precizează şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României, statele trebuie să fie primele care să se pronunţe cu privire la existenţa unei probleme de interes general şi dispun de o anumită marjă de apreciere, ca şi în alte domenii în care se extind garanţiile Convenţiei.

În mod special, decizia de a adopta legi cu privire la echilibrul dintre cheltuielile şi veniturile bugetului de stat implică de obicei luarea în considerare a aspectelor politice, economice şi sociale. Prin aceeaşi decizie, Curtea precizează că este ţinută să respecte modul în care statul a proiectat imperativele „interesului public” cu excepţia cazului în care decizia statului este în mod evident lipsită de o bază rezonabilă.

În mod implicit, Curtea a precizat că în situaţia în care decizia statului, de a eşalona executarea obligaţiilor stabilite de sentinţe civile irevocabile, este lipsită în mod evident de o bază rezonabilă, încalcă legislaţia Uniunii în ce priveşte art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului.

Pentru a stabili dacă decizia statului manifestată prin art. XV din OUG nr. 8/2014 are o bază rezonabilă, trebuie analizate motivele ce au condus la luarea acestei decizii, menţionate în preambulul actului normativ.

Potrivit preambulului OUG nr. 8/2014, eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare stabilită prin sentinţe judecătoreşti irevocabile devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015 se impune întrucât:

1. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu;

2. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului general consolidat;

3. executarea hotărârilor judecătoreşti conduce la imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi implicit la nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administraţia Fondului pentru Mediu şi neîndeplinirea obligaţiilor, în domeniul protecţiei mediului, pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit notei de documentare aferentă OUG nr. 8/2014, în anul 2012, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 608 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 360 de milioane lei, în anul 2013, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 732 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 500 de milioane lei.

Din informaţiile menţionate în nota de fundamentare, instanţa reţine că în anii 2012 şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să acopere obligaţiile de plătit dispuse prin hotărârile judecătoreşti referitoare la restituirea taxei de poluare, obligaţiile stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti neinfluenţând în niciun fel bugetului general consolidat. [s.n. – A.P.]

Pentru a înţelege dimensiunea valorii obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti obiect al art. XV din OUG nr. 8/2014, instanţa reţine că la momentul la care s-a dispus eşalonarea restanţelor salariale pentru magistraţi prin OUG nr. 71/2009, decizie a statului român în concordanţă cu dreptul european, aşa cum s-a stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, România a trebuit să facă faţă unei grave crize economice şi financiare. La acel moment, restanţele salariale cuvenite magistraţilor reprezentau 12.891 milioane de lei, respectiv 2,2% din PIB-ul României, spre deosebire de valoarea taxelor de poluare ce a fost achitată în 2013 urmare a hotărârilor judecătoreşti de 500 de milioane de lei, sumă de aproximativ 24 de ori faţă de suma raportată la care, în anul 2009, CEDO a hotărât că putea conduce la înrăutăţirea situaţiei sociale.

În prezent, spre deosebire de anul 2009, România nu mai trece printr-o gravă criză economică, aspect evident din faptul că au fost reîntregite salariile bugetare diminuate la intrarea României în criză prin Legea nr. 118/2010, mai mult, drepturile bugetarilor ce fuseseră eşalonate pe anul 2016 sunt achitate în anul 2015, potrivit cu art. 35 din OUG nr. 83/2014 în patru tranşe, respectiv tranşele aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, tranşe de 25% fiecare din drepturile salariale ale bugetarilor.

Făcând un calcul matematic, reiese că prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plătirea în anul 2015 a 50% din restanţele bugetarilor aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, respectiv un minim de 6.945,5 milioane de lei (potrivit cauzei CEDO Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, în 2009 doar drepturile salariale ale magistraţilor de restituit erau de 12.691 milioane de lei).

Deşi prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plata în anul 2015 a minim 6.945,5 milioane lei, sumă ce trebuia achitate în anul 2016 (potrivit eşalonării considerate de Curte conforme cu dreptul Uniunii), prin OUG nr. 8/2014 dispune eşalonarea unei sume de 500 milioane lei, sumă de aproximativ doisprezece ori mai mică. [s.n. – A.P.]

Totodată, la momentul la care statul român a dispus reîntregirea salariilor bugetarilor în anul 2012, CJUE deja se pronunţase din anul 2011 în cauza C-402/09, Tatu, astfel că previzibilitatea obţinerii restituirii taxei de poluare prin hotărâri judecătoreşti era existentă din anul 2011, iar decizia de reîntregire a salariile bugetarilor a fost luată în cunoştinţă de cauză cu privire la neconformitatea taxei de poluare cu dreptul european.

Instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/29014 este contrar art. 6.1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului şi potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţie, ţinând cont că dreptul comunitar prevalează asupra dreptului intern, va înlătura de la soluţionarea prezentei cauze dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa reţine în esenţă, aşa cum anterior a precizat, următoarele:

1. Ingerinţa statului român în dreptul la proprietate al persoanelor care au titluri executorii privind taxa de poluare este lipsită de o bază rezonabilă, pe de o parte, atât în anul 2012, cât şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să facă faţă restituirii titlurilor executorii privind taxele de poluare pe acei ani, pe de altă parte, în acelaşi an în care statul român eşalonează pe 5 ani valoarea taxelor de poluare de 500 de milioane de lei, dispune achitarea în 2015 a unei sume de aproximativ doisprezece ori mai mare prin OUG nr. 83/2014. [s.n. – A.P.]

2. Spre deosebire de anul 2009-2010, când România trecea printr-o criză accentuată economică şi financiară, în anul 2014, data adoptării OUG nr. 8/2014, România nu se mai confruntă cu o asemenea problemă, aspect evident tocmai prin reîntregirea salariilor bugetarilor încă din anul 2012. [s.n. – A.P.]

3. Prin măsurile dispuse prin art. XV din OUG nr. 8/2014, persoanele ce urmau să li se restituie taxele de poluare sunt determinate să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, respectiv restituirea integrală după aproximativ unsprezece ani a unei taxe încasate ilegal de către statul român şi totodată dezechilibrul bugetului Fondului de Mediu ar fi suportat doar de o categorie de cetăţeni, respectiv doar de către cei care au achitat taxa de poluare ilegală conform jurisprudenţei CJUE şi a instanţelor româneşti. [s.n. – A.P.]

 

4. Restituirea contravalorii taxelor de poluare nu creează deficit bugetului general consolidat, Fondul pentru Mediu putând singur achita aceste sume. [s.n. – A.P.]

5. Spre deosebire de situaţia din 2010, când restanţele magistraţilor câştigate în instanţă reprezentau 2,2% din PIB, sumele pentru restituirea taxelor de poluare reprezintă o cotă de 0.09% din PIB, cotă ce nu reprezintă o amploare neaşteptată ce ar putea genera o perturbare gravă pentru a justifica ingerinţa statului în dreptul la proprietate al cetăţenilor. [s.n. – A.P.]

6. Câştigarea în instanţă a dreptului de a li se restitui taxele de poluare a devenit previzibilă încă din anul 2011 (data pronunţării CJUE în cauza C-402/09, Tatu), astfel că, până în anul 2014, Statul român a avut suficient timp pentru a lua măsuri necesare executării acestor hotărâri judecătoreşti, sistemul bugetar al statului, prin lipsa de fonduri, nu îl poate scuti de obligaţia sa, ca în baza Convenţiei să garanteze fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o perioadă de timp rezonabilă. [s.n. – A.P.]

Pentru toate aceste motive, instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar art. 6.1 din Convenţie, executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuind a fi considerată parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie .

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Newsletter

  1. Comentarii
  2. Noutati
  3. Top Stiri

Facebook

Statistici

Vizitatori
898
Articole
3417
Număr afișări articole
7258526
Vizitatori

Statistici

Azi219
Ieri591
Saptamana2028
Luna12032
Total2694163

Currently are 177 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de primarul ADRIAN DOBRE?

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.